Simbol

Ea nu mai suferă acum

Nici măcar nu te visează

Și ochii înecați în plumb

Nici măcar nu lăcrimează.

Dar este ea în paradis?

Și strălucește chiar mai mult decât o stea?

Sau e copil ce încă plânge-n vis?

Și încă-l macină neliniștea.

Sau poate e o piatră rătăcită-n mare

Și sufletu-i pustiu si gol

Și arsă-i mult de soare

Căci dragostea e doar simbol.

Ea nu mai suferă acum

Și sufletul nici nu-i întunecat

Cu salt grăbit pășește ea pe drum

Pe tine ea, să știi că te-a uitat.

Lasă un comentariu

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe